Saturday, March 22, 2014

Motivele internarii: Junghi toracic Febra, ky frisoane ( cu 2 saptamani inaintea internarii) T

Skip to content Skip to main navigation Skip to 1st column Skip to 2nd column ky
Motivele internarii: Junghi toracic Febra, ky frisoane ( cu 2 saptamani inaintea internarii) Tumefactie genunchi stang Cervicalgii Dureri la nivelul hipocondrului stang si articulatiei scapulo humerale stangi APP:
Cu diagnosticul probabil de infarct splenic abcedat, se intervine chirurgical pe cale laparoscopica. Se constata omentul mare bine reprezentat, fixat la fata diafragmatica si marginea anterioara a splinei. Se practica sectionarea ligamentelor gastro splenic, ky spleno colic, spleno ky renal, spleno diafragmatic, se indentifica artera splenica, care se clipeaza si se sectioneaza, se identifica ramurile venoase care se coaguleaza.
Infarctul splenic poate fi segmentar sau total, interesand ky intregul parenchim. ky Etiologia infarctului splenic este variata, principalele cauze fiind reprezentate de: afectiuni hematologice benigne sau maligne, afectiuni embolice, boli autoimune, colagenoze, pancreatita, amiloidoza, sarcoidoza, cauze iatrogene.
Principalele manifestari clinice ale infarctului splenic sunt : durerea in hipocondrul stang, febra, frisoane, durere in umarul stang, junghi toracic. Tratamentul chirurgical este indicat doar in cazul complicatiilor infarctului splenic, si nu al afectiunii de sine statatoare, acestea fiind: Hemoragie Ruptura Abces Pseudochist persistent
Abcesul splenic reprezinta o colectie purulenta splenica, cauzata de bacterii (abcese piogene) sau fungi (abcese fungice). Abcesele piogene sunt cele mai frecvente si survin de obicei in cursul unei bacteriemii secundare unui focar septic ky primar extrasplenic: endocardita bacteriana, abces pulmonar, osteomielita. Alteori, abcesul splenic este consecinta contaminarii hematogene a infarctului splenic, ky hematomului intrasplenic posttraumatic, a zonelor de necroza tumora indusa de chimio si radioterapie, a unui chist splenic sau se datoreste propagarii unui focar septic din vecinatate.
Manifestari clinice: Dureri in hipocondrul stang cu iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui Kehr) Febra septica Frisoane Sensibilitate si/sau impastare in hipocondrul stang Splenomegalie
Splenectomia laparoscopică (SL) reprezintă intervenţia de extirpare a splinei, cu parenchim normal sau patologic, pe cale laparoscopică. Prima splenectomie laparoscopica a fost efectuata de Delaitre la Paris, in 1991.
Indicatii: Hemoragii splenice Hipersplenism sever Leziuni tumorale splenice localizate Infarcte splenice Infectii splenice (abcese, infectii cronice) Splenomegalia giganta compresiune pe TD
Splenectomia laparoscopica este o metoda fezabila care se poate efectua in centre bine specializate, ky necesitand o experienta profesionala ridicata, datorita posibilitatii aparitiei unor complicatii cu risc vital.
Avantaje: Recuperare postoperatorie mai rapida Reluarea precoce a tranzitului intestinal Incidenta ky redusa de aparitie a complicatiilor: parietale, pulmonare, infectioase Spitalizare redusa Reintegrare socio profesionala mai rapida
Particularitatea cazului rezida din dificultatile de diagnostic, atat din cauza lipsei de specificitate a simptomatologiei, ky cat si a patologiei ky asociate a pacientului. De aceea, investigatiile suplimentare imagistice (ecografie abdominala, CT) au oferit o acuratete mai mare a diagnosticului si au putut orienta medicul asupra tratamentului de urmat.
Concluzii : Splenectomia, incadrata ky de antibioterapie adecvata ramane metoda terapeutica cea mai sigura si rapida in cazul abceselor splenice extinse, cat si in cazul celor complicate cu ruptura sau dupa esecurile procedeelor de conservare a splinei. ky
Abcesul splenic reprezinta o entitate clinico patologica rara, insa importanta practica a acestei afectiuni provine din dificultatile de diagnostic pe care le ridica, avand ca si consecinta intarzierea atitudinii terapeutice adecvate si implicit riscul crescut de mortalitate.
1. Tratat de patologie chirurgicala, sub redactia Nicolae Angelescu, Editura Medicala, Bucuresti, 2003, pag 2084 2. Abcesul lienal aspecte etiologice, clinice si diagnostice, Gh. Ghidirim, Gh. Rojnoveanu, I. Misin, I. Gagauz, R. Gurghis (Chirurgia, 102 (3): 309 314) 3. Abcese splenice multiple asociate cu hidrocefalia adultului, M. Antonescu, C. Matei, I. Matei, A. Sabau, L. Beli, D. Sabau (Chirurgia, ky 105 (1): 97 102 4. Splenectomia laparoscopica tehnica chirurgicala, E. Tarcoveanu, R. Moldovanu, C. Bradea ( Jurnalul de Chirurgie ky Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 3 [ISSN 1584 9341] 5. Atlas de anatomie a omului, Frank H. Netter, Editura Callisto, editia a 4-a, 2008, pag. 299 6. Manual de chirurgie pentru studenti, Eugen Bratucu, vol. 2, Editura Universitara Carol Davila , Bucuresti, 2009 7. Schwartz's Principles ky of Surgery, editia a 9-a, F. Brunicardi, Dana Andersen, Timothy Billiar, David Dunn , John Hunter, Jeffrey Matthews, Raphael E. Pollock 8. http://emedic

No comments:

Post a Comment