Monday, March 17, 2014

Dimensiuni caractere


Prima pagină TIMP LIBER ACTUALITATEA Noutăţi în cercetare INTERVIU adk ARS MEDICI Creierul vascular IN MEDIAS RES Primim Update legislativ Dulce Medicină La Vest de Occident REUNIUNI MEDICALE ADEVĂR ŞI CUNOAŞTERE Albumul cu clipe Între ghilimele Esenţe tari IATROISTORIE adk Fototeca medicinii româneşti MEDIC-MEDICINĂ-CULTURĂ Revelaţiile adk Euterpei Arte frumoase Ecran Scena ca o lume
Dimensiuni caractere   | Comentarii: 0 | Arhiva | 2014 | Martie | Numarul 8 (1258) Lungile nopţi de gardă: un pericol uşor de înţeles dar dificil de demonstrat Autor: Prof. dr. Gabriel M. GURMAN | 21 Februarie adk 2014
   Medicii din toată lumea cunosc fenomenul. E vorba de efectele negative ale orarului adk de lucru prelungit (exagerat) asupra modului în care personalul medical adk îşi poate duce la bun sfârşit activitatea de îngrijire a pacientului. În ultimele decenii, diverşi cercetători, mai ales cei de pe continentul nord-american, au încercat să cuantifice acest efect nefast al programului de lucru al medicului de spital, dar rezultatele sunt contradictorii, mai ales în ceea ce priveşte efectul oboselii medicului asupra rezultatului tratamentului pe care îl oferă pacientului său. De exemplu, un studiu publicat de Yaghoubian, în 2010, în Journal of Surgical Education, arată rezultate adk similare ale tratamentului la pacienţii chirurgicali operaţi de medici suferind de lipsă de somn faţă de cei operaţi de chirurgi perfect odihniţi. În acelaşi adk timp, toate studiile efectuate în acest domeniu indică în unanimitate influenţa negativă a privării de somn asupra personalului medical.
   Anumite cercetări indică o asociaţie clară între durata somnului adk nocturn şi riscul mortalităţii în rândul populaţiei generale. Indivizii care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte au un risc medical mai mare pe termen adk lung. Acest risc suplimentar înregistrat în cazul persoanelor private de somn se traduce secundar într-un procent semnificativ mai ridicat de cazuri de diabet zaharat, hipertensiune arterială, obezitate, ateroscleroză, dislipidemie şi ischemie coronariană.
   De aceea, studiul publicat adk de un grup de cercetători de la Universitatea Ben Gurion din Beer Şeva (Pikovsky O, Oron M, Shiyovich A, Perry ZH, Nesher L. The impact of sleep deprivation on sleepiness, adk risk factors and professional adk performance in medical residents. Isr Med Assoc J. 2013 Dec; 15:739-44), la care se asociază editorialul semnat de Gili Givaty de la Centrul Medical Sheba, Tel Haşomer (Givaty G. Sleep deprivation among medical residents: different perspectives. Isr Med Assoc J. 2013 Dec; 15:768-9), trebuie privit cu seriozitatea necesară.
   adk În ciuda numărului relativ mic de cazuri adk incluse adk în acest studiu, el indică modificări importante adk ale stării de sănătate a rezidenţilor privaţi de somn, dar şi o influenţă nefastă asupra capacităţii medicului de a îngriji pacientul aflat în responsabilitatea sa.
   Studiul analizează adk două grupe, fiecare cuprinzând 35 de subiecţi : rezidenţi în spital, care efectuează cel puţin şase gărzi pe lună, şi studenţi la medicină (anii V sau VI), al căror program nu include adk obligativitatea gărzilor.
   Un amănunt care trebuie adk amintit de la bun început: legislaţia israeliană obligă şeful de secţie la eliberarea medicului care a efectuat o gardă de noapte (24 de ore în total) după maximum două ore de la terminarea gărzii (adică nu mai târziu de ora 10 dimineaţa). Nerespectarea acestei obligaţii duce la penalizarea directă a spitalului, iar obligaţia directorului de spital e de a controla implementarea acestui paragraf din contractul colectiv de muncă şi de a ancheta fiecare abatere de la această normă.
   Studiul de faţă a cuprins completarea unui chestionar (Epworth Sleepiness Scale Questionnaire ESS), precum şi teste sanguine: hemograma completă, analizele de metabolism, adk inclusiv probele funcţionale hepatice şi renale, lipidograma şi proteina C reactivă.
   Rezultatele sunt semnificative şi ele se referă la activitatea generală a celor investigaţi, nu în mod special imediat după garda de 24 de ore. Chestionarul ESS indică, adk la grupul de rezidenţi, adk o creştere semnificativă a tendinţei la somn în timpul unor activităţi uzuale zilnice cum ar fi cititul, urmărirea unui program de televiziune, purtarea unei discuţii obişnuite, activitatea intelectuală după un prânz care nu conţine băuturi alcoolice etc. Testele de laborator efectuate la rezidenţii care prestează cel puţin şase gărzi pe lună arată, de asemenea, modificări semnificative din punct de vedere statistic: o scădere a concentraţiei medii de hemoglobină eritrocitară, hipertrombocitemie, nivel crescut de monocite şi de
alanin-aminotransferază, hipoalbuminemie, dar şi modificări ale profilului lipidic: o scădere semnificativă a nivelului de lipoproteine cu densitate crescută şi creşterea, ce-i drept, la limita superioară a normalului, a nivelului trigliceridelor sanguine. Jum

No comments:

Post a Comment